Pe 6 decembrie 2021 s-a lansat oficial platforma „Observator Turistic”, în cadrul Întâlnirilor Amfiteatru. De asemenea, raportul pentru luna noiembrie a fost publicat și poate fi citit aici.
Speakerii acestei ediții au fost: Aurel Borșan – Fundația Amfiteatru, Mihai Ogrinji – România Pitorească, Gabriela Țigu – Facultatea de Business & Turism/ ASE, Răzvan Voinea – Asociația Studio Zona, iar discuția a fost moderată de către Enikő Mátyus – Transylvania Regional Balneotourism Cluster. Aceștia au punctat avantajele pe care le are o asemenea platformă de lucru, prin analize, cercetări, abordarea inovativă și prezentarea de idei creative, fiind un loc unde pot fi promovate și inițiative precum cele la care s-au făcut referiri pe parcursul discuțiilor.
Enikő Mátyus, Transylvania Regional Balneotourism Cluster a evidențiat importanța pe care o are acum digitalizarea. Aceasta nu mai constituie un avantaj competitiv, a devenit o necesitate, iar colaborarea dintre mediul economic, mass media, autorități și mediul academic poate dezvolta instrumente de integrare și transfer a rezultatelor cercetărilor, inițiativelor și bunelor practici. Turismul este un domeniu interdisciplinar și această complementaritate se transformă în obstacol, atunci când nu există acces la informație.
Mihai Ogrinji, România Pitorească a accentuat avantajele digitalizării, în contextul în care accesul la informații de specialitate și de încredere, din domeniul turismului a devenit extrem de dificil, iar „Observator Turistic” duce mai departe experiența Fundației Amfiteatru în domeniul ospitalității productive prin turism responsabil.
Gabriela Țigu, Facultatea de Business & Turism/ ASE a evidențiat principalele puncte ale oricărei strategii locale pentru a putea profita de oportunitățile actualelor tendințele influențate de ultimii doi ani de pandemie: analize ale resurselor de care dispun comunitățile, identificarea specificului locului și a turiștilor interesați, a competitorilor și a valorii adăugate din oferta locală. Dacă turiștii și-au mutat interesul de la turismul de masă către cel de nișă: cultural, ecologic, gastronomic, de sănătate, destinații foarte apropiate de natură sau neaglomerate, este important ca oamenii din comunitatea locală să se implice și să identifice elementele de autenticitate pentru a le putea oferta. O platformă cum este „Observator Turistic” îi poate ajuta, prin analize și cercetări, să răspundă la întrebări precum: cine sunt turiștii interesați, de unde îi aducem, ce așteptări au, cum le satisfacem; poate încadra acestea în tendințele de la nivel mondial și modul în care pot fi folosite.
Răzvan Voinea, Asociația Studio Zona a împărtășit concluziile studiului realizat în București și a evidențiat importanța specificul arhitectonic și particularitățile evoluției locului în care comunitățile trăiesc. Când generații întregi s-au obișnuit cu anumite repere vizuale, în momentul în care acestea dispar, pentru a face loc, adesea, unor ansambluri rezidențiale, provoacă o stare de neîncredere, un soi de agorafobie. Păstrarea particularității istorice aduce nu doar o continuitate în comunitate ci și o notă de singularitate proiectului respectiv, reușind ulterior, prin accesul comun, să crească și valoarea individuală. Este o soluție ce poate fi implementată ușor de mediul privat, ce nu are nevoie de inițiative guvernamentale și ține mai mult de bun simț din partea arhitecților și dezvoltatorilor.
Aurel Borșan, Fundația Amfiteatru, a concluzionat că „autenticitatea” rămâne cuvântul cheie – atâta timp cât oamenii simt și trăiesc local, lucrurile se îndreaptă în direcția bună. O comunitate mulțumită, cu identitate puternică, cu o coeziune socială bună este și o comunitate ospitalieră care poate fi atractivă pentru turiști din comunitatea locală, națională și internațională.
Reușita acestei inițiative va depinde de partenerii pe care îi vom atrage în proiect și de implicarea lor. Suntem încrezători că tot mai mulți actori implicați în domeniul ospitalității conștientizează importanța „Observatorului Turistic” și nu doar ca un beneficiu economic, ci și ca un bun barometru asupra comunităților și teritoriilor, ca un mod de a înțelege și de a descifra starea și calitatea vieții și sensurile de evoluție.